Despre statiunea Cheia

Cheia este o statiune montana de odihna si tratament de importanta nationala, aflata la o altitudine de 871m, in judetul Prahova, gasindu-se la 60 km nord de Ploiesti, in comuna Maneciu. Se afla pe Valea Teleajenului, intr-o mica depresiune strajuita de Culmea Bratocea cu Varful Ciucas in nord, Culmea Zaganu cu Varful Gropsoarele la est si Muntele Babes- Bobu in vest.
Clima este tipica depresiunilor intramontane, tonice si stimulante, cu aer puternic ozonificat.

Verile in aceasta statiune sunt racoroase, cu temperaturi medii in luna iulie de aproximativ 16oC, iar iernile nu foarte friguroase, cu temperaturi medii in luna ianuarie de -4oC. Temperatura medie anuala este de 6oC. Presiunea este relativ coborata,aerul curat si fara praf, bogat in raze ultraviolete, iar ionizarea atmosferica la cote mari. Este locul ideal de recreere si odihna, mai ales pentru cei suferinzi de astenii nervoase, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroidism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila,a nemii secundare si multe altele.
In aceasta statiune se afla Manastirea Cheia. Este o manastire de calugari,avand hramul Sfanta Treime, situata pe malul drept al paraului Tampa, in partea de sud- est a localitatii Cheia din judetul Prahova. Este atestata documentar din anul 1770, insa a fost distrusa de turci si reconstruita apoi. Insa a fost din nou incendiata, iar biserica de azi este construita in caramida intre anii 1835- 1839, fiind pictata de Gheorghe Tatarescu in 1837.

Alte obiective interesante ce merita vizitate sunt:
• Muzeul Flori de Mina, cu 300 de exponate de o mare varietate a formelor si cu o cromatica splendida. De la magazinul muzeului se pot cumpara diferite suveniruri.
• Muzeul de Antropologie „Francisc Rainer”ce se afla intr-o casa turn
• Schitul Suzana, manastire de maici, aflata la 8km de Cheia
• Drumetii in Muntii Ciucas, unitate a Carpatilor de Curbura ( inaltime maxima in Varful Ciucas de 1954m), Zaganu( 1883m), Tigaile Mari(1845m), Cheile Cheitei, Valea Berii
• Posibilitati de practicare a sporturilor de iarna
• Muzeul Judetean de Stiintele Naturii este unul dintre cele mai serioase si prestigioase centre de acest tip din Romania, recunoscuta pe plan national. Expozitia se realizeaza pe sapte sectii, fiecare cu o indentitate bine conturata si o foarte buna repartizare teritoriala. Se organizeaza si expozitii temporare, intinerante, pe tematici diverse( biologie, geologie, mineralogie, paleontologie, antropologie, protectia mediului, mestesuguri, ocupatii traditionale, conferinte si simpozioane

Despre Masivul Ciucas

Masivul Ciucaș este o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. 

Muntii Ciucas sunt alcatuiți din două culmi principale, culmea Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și culmea Gropsoarele-Zăganu pe directia NV-SE, unite prin înșeuarea muntelui Chirușca. Culmea Ciucaș - Bratocea reprezintă partea de vest a masivului, ce se împarte în două compartimente separate de șaua Tigăilor. Culmea Ciucaș reprezintă compartimentul nordic, atingând înălțimea maximă în Vârful Ciucaș (1954 m), iar culmea Bratocea reprezintă componenta sudică, întinzându-se pe mai bine de 5 km. Culmea Gropsoarele-Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălțimea maximă fiind vârful Gropșoarele de 1883 metri. 

Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În Masivul Ciucaș trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).